Poveste unei imagini

Autor: Paulian Prajitura

Titlu: Ganduri

Din greseala am dat peste aceasta poza.M-am uitat atent la ea.Surprinde starea in care sunt acum.Ma uit pe geam.Cerul este la fel ca in imagine,gri si greu.Probabil asta a si influentat starea mea.Dar care este starea mea acum?! De visare..Gasesc titlul "Ganduri" ..Sunt fericit,probabil am simtit o mica parte din ce a vrut sa exprime autorul prin aceasta poza

Atunci cand realitatea dispare

O clipa...atat a trebuit pentru a parasi realitatea.Acum esti intre 2 lumi,lumea ta interioara si cea exterioara.In aceste clipe numai interactionezi cu exteriorul,pare ceva mult prea minor pentru starile tale interioare.Inchizi ochii.tragi din tigara.te lasi purtat,dus de val.Esti undeva.unde? conteaza prea putin locul.Usor dar sigur interesul tau se scurge usor spre interior..spre propria persoana.Acum ai ajuns sa te cunosti pe tine,sa iti cunosti cu adevarat gandurile,departe de cotidianul care ne influenteaza permanenet.Totul devine atat de clar,gandurile sunt bine conturate si ajungi sa zbori de la o idee la alta,in decurs de cateva secunde deja ai parcurs cu mintea mult prea multe domenii,gandurile tale conturate incep sa se decoloreze,sa prinda viteza,sa para sterse.Cu toate acestea totul ti se pare atat de cunoscut si familiar,cu toate ca nu ai zabovit mai mult de o secunda la un anumit subiect,ti se pare ca deja e mult prea cunoscut,ca e bine definit si imediat treci la ceva mai incitant.Ca imaginile unui film ti se succed in cap ideile,care daca le-ai pune cap la cap ar iesi un haos..dar ce este mintea umana?nu este un haos de idei,ganduri,poriniri..?Deschizi ochii,tot aici?parca am fost prea departe sa mai recunosc locul in care ma trezesc.ma uit in jur..nimic interesant..inchid ochii si iar plec intro calatorie in care gandurile sunt calauzele..

O coaja de portocala

O coaja de portocala,mestesugita,la plictiseala care a pus stapanire pe noi in tren.In drum spre Sighisoara usor amortiti de drum , dar cu chef de Festival.Se pare ca si o coaja de portocala are momentele ei de daydreaming...

vise de vara

Vara.caldura.mare.soare.scoici.chitara.apus.betie.nisip.dor.dragoste.buze.
A venit varaa...toata fiinta ta simte o bucurie fara margini,ai renascut,visele incep sa curga cu repeziciune si se multiplica cu fiecare clipa,cu fiecare emotie,cu fiecare imagine.
O imagine poate sa cuprinda o mie de cuvinte si inzecit vise.
Dar la un moment dat momentele de entuziasm trec,incepi sa numai vezi totul prin niste ochelari arsi de soare si batuti de briza marii.
Se pare ca nu tot ce te inconjoara iti impartaseste visele.
Chitara sta tacuta in colt parca uitand de noptile in care nu se oprea pana la rasarit, ragusita de nisipul de pe plaja.Hainele zac tacute aruncate pe pat.Ceasul ticaie incet dar sigur anuntandu-te "hei esti cu o secunda mai aproape de a-ti mai implini un vis".Sigur,de ce nu,vara creeaza o aura de imortalitate in jurul aspiratiilor tale.La finalul zilei o sa ajungi intr-un pat,al tau,al altei persoane,nu conteaza,conteaza ca pana la urma iti va impartasii visele de peste zi,iti va crea unele noi si dimineata te va intampina apatic...