Ploaia boema

Sunt plictisit.Stau singur la Mc.Nu ca ar fi prima oara dar acum simt ca e altfel.De ce ploua tocmai azi,tocmai acum?va trebuii sa caut zambete si ochi verzi printre picaturi.El e la meditatii,El e ocupat,El se joaca,Ea doarme.

Singur dar inconjurat de oameni,cu acelasi fundal muzical in urechi...da...o melodie cu ploaie...n-am chef.

Acum stau si incerc sa analizez un cuplu ce s-a asezat in fata mea.La inceput ea sta singura,serioasa, totusi mimica fetei o tradeaza si reda o neliniste emotionala,neexteriorizata.El un baiat simplu cu un chip cald,voios,ce pana la urma a reusit sa dezveleasca sentimentele ei.Vorbesc,cuvinte simple,de rutina dar care alunga momentele de plictiseala.

El iar a plecat.Ea ramane singura si iar isi picteaza pe fata seriozitatea,acum se joaca cu bonul...se uita pe geam la orasul gri si da nervos din picior in timp ce el se intoarce la masa.De ce unii se incrunta inainte sa spuna ceva...?Urmeaza un zambet-?Se pare ca nu-dar pana la urma a reusit sa creeze un zambet din cuvinte.

As putea spune ca sunt fericiti,dar privirea ei inspira...inspira monotonie...monotonia unui oras acoperit de ploaie.

Merg singur prin ploaie si parca picaturile reci ce mi se preling pe gene pot sterge orice urma de idee concreta si brusc un sentiment de fericire ma face sa rad,sa cant ,sa ma misc dupa muzica,sa vad un mic soare in fiecare picatura.

Fiecare picatura are povestea ei;vede lumea de sus fara detalii si ii place;vedea lumea de pe piele unei fete si ii place dar incepe sa vada si detaliile si observa tot mai mult defectele societatii;vedea lumea de jos exact cum e,grabita,cu pasi mari,serioasa...asta pana cand o sa se confunde cu zeci de alte picaturi si atunci va uita ca intr-o zi va vedea soarele.

Numai vreau sa merg singur pin ploaie...vreau sa mergem scaldati de soare si sa uitam sa fim seriosi.

O imagine interesanta

Pentru ca in jurul cafelei graviteaza din ce in ce mai multi oameni se pare ca poate fi folosita si in arta....nu numai pentru scopul ei initial..

O poza interesanta gasita pe internet

Amestec sentimental intr-o ceasca de cafea

Ce ar merge acum o ceasca de cafea..Si cu gandul asta pornesc la drum..un drum ce nu avea un inceput si nici un sfarsit ci doar o parte de mijloc...in care toate peisajele se amesteca ,culorile formeaza nuante,se impreuneaza ca mainile a doi indragostiti si dupa se contopesc formand una singura.Niciodata nu a avut un inceput.Nu am pornit de la un singur sentiment ci de la mai multe ce se amesteca iesind de sub forma oricarui cliseu.Pana acum 2 ore starea lipsea cu desvarsire si nu a aparut in urma unei cafele dupa cum era de asteptat ci doar la gandul acesteia ce ma facut sa ma auto-motivez si sa dau uitarii dependenta de cofeina...dar parca tot as bea una fierbinte...Stau si ma framant pe scaun incercand sa-mi dau seama de ce am chef si chiar nu imi pot da seama dar urmele luminoase a unor cuvinte infiltrate pe sub genele aproape adormite ma fac sa tresar...si aceasta stare de buna dispozitie imi revine usor dar sigur , fiecare cuvintel actionand ca un amplificator si cu toate ca acum sunt o pictura in antiteza totusi zambetul de pe fata ma tradeaza...

As vrea sa poti sa surprinzi imaginea coloristicii sufletului numai din negru si alb,sa crezi culori din nonculori sa poi sa simti ce simt si eu acum...adica nimic concret,totul amestecat dar conturat si in acelsi timp inconstient...poti?

De ce nu iti poti induce ce stare vrei?De ce suntem facuti asa?...Pentru ca ne bucuram fiecare de sponataneitatea din ochii celuilalt,de stangacia unor sentimente si apreciem fiecare gest imprevizibil facut...si cu toate ca unele gesturi nu se incadreaza la cele dragute noi le apreciem asa orbiti de imprevizibil...Vreau sa fiu mereu orbit de sentimente pentru ca mi-e frica...mi-e frica de ceva necunoscut,si daca acest necunoscut isi pune amprenta asupra mea voi deveni imprevizibil...adica dragut?Deci ,ce mai vreau?!Continui sa cred ca acum o cafea mi-ar face bine dar probabil ca daca mi-as permite acest moft scopul noptii va fi uitat...dar cine a gasit astfel de scopuri pentru zi si noapte?hmm..nu cred ca cineva stie dar toata lumea le respecta..ciudat..de ce respecti ceva ce a zis cineva pe care nu-l cunosti?Si de ce tot te intreb pe tine cand si eu ma pot intreba pe mine insumi si tot nu voi gasi un raspuns...nu voi gasi un raspuns pentru ca nu stiu...nu stiu ce simt...dar pot zice ca tu esti cafeaua ce ma face sa tresar la soneria ceasului,ce imi alunga somnul in mijloc noptii,ce ma face sa ma trezesc mereu mai devreme,ce nu ma lasa sa dorm,ce ma face sa rad in somn....vreau sa fac o crema din luna pe care sa o pot amesteca cu tine si sa te sorb incet ca pe un capucino...

Valentine's day

Ca in fiecare an ,acces de ipocrizie."Aaa...frate pei e un cacat..nu stiu pe nimeni care sa serbeze..si in plus de ce am serba daca e imprumutat?"dar in mintea ta de roman ti-ar palcea sa-ti dea X macar o felicitare,o mica atentie ceva simbolic.Nu sunt de acord sa dai cadouri in draci sa arati"uite frate cat te iubesc,numai am nici bani de tigari din cauza ta" dar unul simbolic,la momentul potrivit cu 2-3 cuvinte alaturi ar fi ceva inedit.Dar acum e la moda sa fi anti si efectul de turma se resimte mereu...si in plus de ce sunteti atat de anti valentine's day?Nu v-ar placea o sarbatoare in plus?fie ea si imprumutata dar macar poate iti invoca sentimentul acela de sarbatore;iti cultiva creativitatea,te inspira...dar tu nu...tu trateaz-o ca pe oricare alta zi..."ha hai sa facem misto de aia care se iubesc" si cand o sa te loveasca pe tine vei trata fiecare zi pe valentine's day.

Nu sunt pro pentru metoda romaneasca..hai sa luam cadouri ca asa fac aia din occident,nu conteaza ca nu o iubesc dar macar sa-i dau starea asta ,ca si cum as iubi-o poate ma cheama si ea la o "cafea" ceva,acasa...sau sa-ti umpli pitipoanca de cadouri si ea sa fie ceva de genu"ce vrei ma de la mine?!"

Dar asta e metoda romaneasca....metoda originala e sa faci un cadou pentru ca ti la persoana respectiva si ca ai ocazia sa petreci o zi intreaga cu ea...si crede-ma daca iubesti pe cineva ai sta 24/24 ore cu respectiva persoana...asa ca in loc sa va mai luati dupa"colegul mai cool"sau dupa idolii vostri(care presupun ca s-au gandit la cu totul alte premise decat voi,de ce nu sunt de acord cu valentine's day) mai ganditi-va.

Sunt anti pe de-o parte pentru ca avem si noi o sarbatoare si nu e la fel de mediatizata si ne pierdem identitatea...dar cine sa mai da mare cu identitatea de roman?!

Egoismul

Asteptand in statia de tramvai ma uitam in jur si tot ce vedeam erau niste oameni care au uitat sa zambeasca demult si care in permanenta sunt pe fuga.Si care ar fi solutia sa incerci sa-i inveti sa zambeasca din nou?...Fa un compliment,nimic mai mult...este chiar foarte simplu si 2-3 cuvinte spuse la momentul oportun pot insemna mult mai mult decat te-ai fi gandit,si tot ce trebuie sa faci este sa fi sincer...ok,poate putina exagerare nu strica...si nu te costa nimic.

Acum vorbind de egoism, se manifesta pe mai multe planuri dar indiferent pe ce plan se exprima vine in permanenta ca un feedback si il loveste pe cei din jurul tau.Nu fi egoist la capitolul vorbe,spune tot ce ai pe suflet si nu astepta sa ghiceasca cineva ce ai pe suflet...nimeni nu va ghici ce te framanta daca nu soptesti macar un cuvintel care ar putea ajuta.Vorbeste cu cei din jurul tau,incearca sa-i ajuti ,nu numai prin vorbe ci si prin fapte.Incurajeaza,spune lucruri care trebuiesc spuse in momentul potrivit,alinta,cearta,iubeste...Nu trebuie sa fi egoist,trebuie sa-ti imparti sentimentele,gandurile,supararile dar trebuie sa-ti alegi cu grija oamenii.Fa lucruri care i-ar face fericitii pe cei apropiati tie,zambeste si vei primi un zambet...doar alegeti cu cap persoanele...unii omeni sunt doar simple portrete pe o panza fara fond si fara rama..