Decembrie

Invatam iar sa fim fericiti...am stat prea mult inchisi in noi insine ,pentru un an intreg si macar pentru o luna avem prilejul sa evadam...sa intram iar cu pasi timizi intr-o stare de euforie ce vine sub forma de frisoane ale iernii...am uitat unii de ceilalti dar acum fiecare cadou dintr-o vitrina frumos impodobita ne aminteste de cineva...si daca am putea am lua cate un cadou pentru fiecare amintire...

In timp ce imi conturez sentimente din mici trairi stau si ma intreb ce mai simte un oras gri in apropierea sarbatorilor...as vrea sa pot sa citesc gandurile oamenilor...macar pentru o secunda...Sarbatorile sunt mai mult decat un tablou pictat in culori calde,pline de candoare...fiecare contribuim la pictarea acestui tablou cu o linie sau un punct dar se pare ca ne complacem in situatia de a fi ipocriti..nu vrem sa stricam tabloul,vrem sa-i sporim frumusetea si de aceea nu ne infatisam cu adevarat trairile...dar oare daca nu suprinde nimic adevarat este la fel de frumos?

Uita, pentru o luna, de stres si de griji...invata sa-ti machiezi in fiecare dimineata pe fata un zambet larg si sa te comporti ca un actor...backstage poti folosi orice culori dar in fata luminilor societatii sporeste bucuria cu un zambet si o linie pastelata de culoare...

Pana o sa va conving sa numai fi incruntati macar cand luati cadouri sau stati si reflecati la luminitele unui brad frumos impodobit dintr-o vitrina parfumata...eu raman la gandurile mele cu miros de scortisoara,gust de vin fiert,pasi mici prin magazine si mai mici,targuri de cadouri,constientizarea buzelor tale calde pe obrazul meu rece, bucurie in fiecare imagine a iernii...in fiecare vers al colindelor..