Wednesday, December 22, 2010

Poveste de Craciun

Bucuria iernatica adusa de sarbatori, palida,expirata in alti ani de griji si probleme s-a ascuns in partea amnezica a mintii facand loc uneia nou noute cu miros de brad si de vechi.Macar pentru un minut m-am simtit cu adevarat pierdut in spatiul efemer al sarbatorilor pline de lumini,zambete,alb...doar fatada frumoasa a acestora...
Si in fiecare an auzi peste tot de probleme si cum ca nu toti sunt fericiti de Craciun..dar m-am saturat sa tot aud asta,sa-mi influenteze gandurile la fiecare sarbatoare...sunt egoist...vreau sa simt bucuria din copilarie adusa de magia cadourilor de sub brad ce pareau ca singure au ajuns acolo,inca reci si mirosind a portocale...inocenta inconstientei si retrangerii spatiului doar la o fericire dureros de pura,neatinsa..si pot sa zic ca am simtit-o...fara sa vreau...cu mana pana la coate afundat in beteala si globuri si cu ochii la beculetele de pe oglinda...am gasit un simbol al Craciunului...un mic ornament sub forma de saniuta;prin cate Craciunuri a trecut?oricum mai multi ani decat am eu...cate fete fericite si in acelasi timp triste a vazut? Cate arome a mirosit? Cate datini a vazut? O mica enciclopedie care daca ar putea sa scrie ar fi mai buna decat orice autor de pe piata...dar asta e farmecul..nu poate..asa ca tot incerci sa-ti imaginezi fiecare Craciun vazut de ea..fiecare brad in care a fost agatata..mai bogat,mai saracacios..
Si parca vroiam sa prelungesc acea clipa,sa ma simt iar copil,sa simt iar cuvintele mai departe de muzica de Craciun...dar nu aveam nevoie de cuvinte,nu aveam nevoie de muzica,nu aveam nevoie de nimic...disparuta dar marcanta..

No comments:

Post a Comment