Saturday, September 18, 2010

Ma indepartez...

Mai bun era un inceput "incet,dar sigur" dar ma pierd in fiecare zi in tot felul de clisee si vreau sa evit aceasta rutina...
Vreau o pauza de la framantari,de la ganduri ,de la scris,de la citit...mi se pare mult mai atractiva viata in cea mai pura forma a sa...produsul brut...neprelucrat...netrecut prin filtrele sufletului...spontaneitatea fiecarui lucru marunt,compunerea sentimentelor pe portativul vietii...
Am de invatat din fiecare experienta a vietii,mai buna,mai rea...totusi fara sa-mi dau seama invat...pauza de scris...

Wednesday, August 11, 2010

Propozitii...

Niste litere mici negre,aranjate in niste cuvinte care la inceput aveau sens...mai incolo trei puncte asa zise de suspensie...dar defapt lasa loc de interpretare...o paranteza...o cratima si o sedila.
La prima vedere fiecare litera isi ocupa locul , parca, dupa bunavointa autorului...totul capata sens ca si cand ai adauga non-culori gandului multicolor...fiecare mic simbol ce se identifica cu o litera lasa amprente sentimentale pe ochii obositi de la atata praf de vara...ochii ce odata erau clatiti de apa marii,odihniti de cerul albastru,parfumati de briza marii,imbatraniti de fiecare graunte de nisip adus de vant...
Sentimentele cuprind ratiunea intr-un joc de "Nu te supara,frate"...si esti cuprins de un val de culori,miresme si atingeri...dar exista un paradox...acest val este cauzat de mici simboluri imprimate dar tu habar nu ai ce inseamna...sentimentele sunt lumina iar ratiunea sunetul...
Citesti a doua oara si acum ratiunea isi joaca rolul pe scena sufletului tau si entuziasmul intervine ca o raza de soare ce scoate si mai bine in evidenta valul de culori,miresme si atingeri ce tocmai te-a lovit...Incepi sa-ti impartasesti ideile cu privire la aceste simboluri cu toata lumea...si toti sunt de acord cu tine ca intr-o cojunctura armonioasa,ca un pact nescris in care toti trebuie sa acceptam ideile tuturor...
Mai stai un pic...entuziasmul este prea enervant ca sa inceapa sa dispara asa repede,iar ,dupa un timp,recitesti...nimic...poate te asteptai iar sa te loveasca acelasi val sub aceeasi lumina de entuziasm...tot ce vezi acum este obiectiv...numai intelegi nimic si incerci sa iei fiecare cuvant in parte...
Intelegi totul,dar,parca,tot mai e nevoie de ceva si recitesti...de nenumarate ori pana inveti propozitia pe de rost...si nici acum numai ai aceeasi convigere ca la inceput...sau poate nu iti vine sa crezi ceea ce citesti...ti se pare prea ambiguu,evident,sau cum vrei tu sa-i spui...si la urma urmei sunt doar niste linii si curbe negre pe un fond alb...niste simboluri pe care te bazezi acum cand propozitia a disparut...

Tuesday, July 13, 2010

Gratie romantismului

Dorintele se nasc din incertitudine...dorinta defineste necesitatea psihica...dorinta neindeplinta naste ambitia...ambitia de a-ti dori ceva cu ardoare,nu neaaparat pentru ca esti dependent de acel ceva ci pentru hranirea propriului orgoliu..
Cat ai de gand sa lasi din propriul orgoliu in dobandirea unei dorinte?...un cerc vicios de-a dreptul ,in care te tot invarti..lasi acum din orgoliu pentru a-l recastiga dupa un timp...si asa incepe si se termina orice dorinta...
Numai ca dorintele noastre nu prea au o finalitate...sunt infinite...traim intr-un continuu flirt cu dorinte noi si vechi...murim pentru a naste dorinte...
Ne nastem din pasiune....nastem pasiuni..omoram pasiuni..un joc de-a v-ati ascunselea cu sentimentele...pe unele le acceptam.,pe altele vrem sa le prelungim,pe cele mai multe le simtim tot timpul.Unele te sperie altele te fac sa strigi"nu am chef azi" dar cele mai multe te fac sa visezi...
Visezi sa prelungesti pasiunea de inceput,ipotetica,la infinit...dar nu te-ai intrebat niciodata ce e pasiunea...nu prea ma hazardez sa gasesc un cuvant sau o definitie perfecta pentru ca totul e subietiv...asa ca as spune"imprevizibil"..vorbind strict din zona sufletului meu pasiunea dispare cand obisnuinta intervine...si totusi pana la urma sunt doar niste pixeli pe un ecran care ar trebuii sa reliefeze realitatea,dar cum ar putea ei sa reliefeze realitatea daca nici macar nu-i poti simti...realitatea e imateriala,fiecare lucru matrial are corespondent intr-o stare interioara a ta..asa ca daca acesti mici pixeli te fac sa te iti pui intrebari inseamna ca reliefeaza realitatea...daca nu,fi sigur ca nici pe a mea nu o reliefeaza prea bine...si nu prea ai cum..
E ceva denaturat ca dupa mult timp inca sa simti atingere unor buze? Sa simti o mana fina ce te mangaie?La fiecare colt de strada sa ai un "deja-vu sentimental"?Fiecare loc sa se insciptioneze in mintea ta"locul unde..."?Si am mai trecut pe acolo si am mai fost in aceleasi situatii...si pasiunea inca nu a murit...se pare ca trebuie sa reconsider definitia data...
Si simt o oarecare frica se vorbesc despre sentimente mai profunde...asa ca astazi nu...

Friday, July 09, 2010

Bad luck

Si cum toate lucrurile rele ti se intampla intr-o zi...si acum ajungi la pamant in ziua respectiva...toata lumea cauta motive...de ce eu sa fiu sursa voastra de alimentare a ideilor indoctrinate?!deja aveti idei preconcepute greu de schimbat...
Si nu apuc sa termin ultima silaba a unui cuvant, impotriva ideilor voastre, ca va expuneti intr-un mod galagios,superior parerea...pot sa termin ce am de spus?Noroc ca aici pot..
Nu am un motiv pentru care as vrea sa vorbesc cu tine...vreau sa vorbesc despre cum putem canta la chitara pe un nor in timp ce stam cu picioarele in apa marii...cum vom picta cu ochii panza sufletului celuilalt...
Nu am un motiv pentru care fac numai cacaturi...macar am iesit din rutina...ma plictisiti.
Nimic...cam asta e raspunsul la toate intrebarile voastre...Am luat o pauza da la a incerca macar sa gandesc putin logic...m-am saturat...vreau sa-mi aprind o tigara , folosind un telescop , cu razele de la luna...vreau sa ma uiti pe genele tale si de fiecare data cand clipesti sa ma vezi...cand o sa cad odata cu geana pe obrazul tau, cineva ma va lua..."stang sau drept?cer sau pamant?" si atunci voi auzi fiecare bataie a inimii tale ,organizata pe o partitura desenta pe corpul meu..
Si acum tu esti departe si eu jos...si acum ei sunt tristi si eu si mai si...si acum e panica...si e nor..

Tuesday, July 06, 2010

Deja-vu sentimental

Esentele tari din sticlutele mici au fost inlocuite cu sticle mai mari goale...vid...de duzina...te plimbi cu ele in mana in vazul tuturor ,ca si toti ceilalti si incepi sa te obisnuiesti cu ideea...te uiti ciudat la cei care inca au sticlute mici si nu intelegi de ce ei sunt altfel...
Vreau sa-mi revin la starea mea normala...fara stres sau fara griji...nu vreau sa ajung cu o sticla mare in mana prin care fug tot felul de amintiri lipsite de sens ...vreau sa imi tin mereu la gat o sticluta mica cu amintiri pline de sentimente,de idei iesite din comun...plina cu parfumul fiecarei persoane pe care am iubit-o...facuta dintr-o sticla in care se reflecta imaginile prietenilor...cat mai mica...
Vreau din nou sa vad sub fiecare nor marea...vreau din nou sa-ti trasez contururile trupului cu pana de la chitara...
Incerc sa-mi induc starea de betie boema dar mereu previzibilul sa petrece si nu am ragaz nici macar de o zi...si iar simt ca ma confund cu fiecare om ce trece grabit pe strada...loveste in stanga si in dreapta grabindu-se cine stie unde si uitand ca este inconjurat de oameni...
Am uitat sa zabovesc intr-un loc si sa fiu inconjurat de imagini subiective intr-o sinestezie a simturilor...singura mea speranta este ca totul se va termina intr-o zi cu soare iar dupa multe tigari,pahare si discutii interminabile despre orice altceva inafara de griji, voi simti iar mirosul sarat venit de pe piele ta rece , cu picaturi de mare si ma voi juca cu ele pana gand...pana gand....?